Inginer
“Care e asemănarea dintre
un câine și un inginer?“
(Banc)
Amândoi au privirea inteligentă dar habar n-au să se exprime. Fiind inginer, n-am cum să nu râd la bancurile din această categorie… oricum, majoritatea sunt foarte adevărate. Dar unele ascund și adevăruri triste, cum ar fi că, inginer fiind, îți e sortit să duci o viață de câine, să fii animăluțul servil al cuiva care, din generozitatea lui fără margini, îți va arunca și ție resturile lui, să poți și tu trăi până mori.
Eu mă consider un inginer mai altfel, într-un domeniu și într-o țară în care acest lucru nu e prea apreciat. Dar tot inginer, cu avantajele și dezavantajele ce derivă din acest fapt.
În opinia mea (care este însușită, nu inventată de mine), lumea se poate împărți în 10 categorii: cei care știu codul binar și cei care nu. Dacă te întrebi unde sunt restul 1000, treci la colț; dacă nu, ești de-al meu. Dar mai controversate ar trebui fi relațiile dintre ingineri și non-ingineri. Orice fel de relații.
Relațiile profesionale le-am cam conturat, non-inginerii vor cam tinde să îi domine pe ingineri, pentru că în locul formulelor și ideilor tehnice care se regăsesc în capul celor din urmă, cei dintâi au dorința de a se îmbogăți cu bani, putere, faimă sau “all of the above”.
Punctul comun al diferitelor tipuri de relații îl reprezintă comunicarea. Mama zicea așa:
Comunicarea interumană este supusă unor constrângeri, în special de ordin social sau lingvistic [...] aceste constrângeri, denumite și “inegalități lingvistice”, se manifestă ca și incompetență de comunicare.
Ideea e că tu nu înțelegi de ce zic eu că nu se poate. Iar când îmi zici că-mi dai 50 de euro ca să se poată îmi vine să-ți fut una. Pur și simplu nu ne înțelegem.
Iar în ceea ce privește relațiile “din cealaltă categorie” (ca să nu zic amoroase) dintre ingineri și non-ingineri nu știu ce să zic. E complicat. Adevărul e că nu prea am auzit de prea multe succese. În primul și-n primul rând nu e ok, pe termen lung nu vor vrea părinții. Că de ce inginer și nu doctor sau avocat? Dar în general nici nu se ajunge la asta. Nu e faza că cică e diferență prea mare de intelect. Poți fi om genial și fără să fii inginer (și reciproc e valabil, recunosc). Ideea e că inginerul este diferit de non-inginer. Îmi vine să zic că “sunt pe lungimi de undă difeirte” și-mi trag o palmă. Eu ca, inginer, te iau pentru că mă completezi; tu, nu știu de ce mă iei (nu, chiar nu cred că reparatul televizoarelor e sexy) dar în final mă lași ori pentru că nu m-ai făcut ca tine, ori, mai grav, ai reușit și te-ai plictisit de mine.
Un lucru e cert, orice planuri ai, dacă nu ești inginer, să-ți dea Dumnezeu norocul să nu ai vreodată nevoie de unul.

Apropo de comunicarea dintre un inginer si un non-inginer…Non inginerul este de fapt omul total lipsit de urma oricarui simt tehnic, ba mai grav, un acut simt anti-tehnic.
Acestea fiind zise, pot afirma din proprie experienta cum o discutie intre cele 2 categorii este mai obositoare decat un efort intelectual sustinut de 10 ore. Mai ales cand partea non tehnica sustine ca a inteles…si totusi nu se poate ca…
acum se leaga totul
Foarte adevărat ce ai spus, thumbs up!